România în 2018: Scenarii de evoluție pe plan extern

România în 2018: Scenarii de evoluție pe plan extern

posted in: Uncategorized | 0

”Vom deschide o carte nouă. Paginile ei vor fi albe. Cuvintele noi le vom scrie. Titlul cărții este „Oportunitate”, iar primul ei capitol este ziua Anului Nou”

Edith Lovejoy Pierce

 

O trecere în revistă a scenariilor proiectate anul trecut(1)

Înainte de a demara prezentul articol, se cuvine să facem o scurtă diagnoză a scenariilor proiectate anul trecut pentru a observa fiabilitatea acestora. Reamintesc că am folosit trei nivele de impact: moderat, probabil și major a evenimentelor externe asupra securității României și m-am concentrat pe mediul regional de securitate.

 

1.1. Balcanii de Vest

1.1.1. Problematica fluxurilor de migrație ilegală la frontiera româno-sârbă s-a perpetuat la începutul anului 2017, însă pe parcurs s-a diminuat datorită măsurilor luate la nivelul UE pentru a gestiona migrația, având o abordare centrată pe sursă (în țările de tranzit, origine).

1.1.2. Sub aspect militar, una dintre recomandările semnalate a fost adoptată, anume îmbunătățirea proceselor de comunicare și cooperare prin semnarea unui acord de cooperare în domeniul militar între România și Serbia.(2)

1.1.3. Un alt scenariu proiectat de tip lebădă neagră a fost posibilitatea reaprinderii unor focare de conflict între comunitățile etnice și religioase, stimulate de recrudescența naționalismului în Balcanii de Vest. Am punctat ca sursă de risc cu probabilitate scăzută și impact major, Bosnia și Herțegovina, care ar putea fi veriga declanșatoare dintr-un lanț ce poate escalada. Acest scenariu de tip lebădă neagră rămâne valabil și pentru anul 2018. Vom puncta și alte evenimente conexe care pot conduce la sporirea riscurilor în Balcanii de Vest, având ca verigă declanșatoare Bosnia și Herțegovina.

1.2. Bulgaria

Alegerile legislative au adus la putere un guvern format din fostul partid aflat la guvernare, de centru-dreapta, condus de premierul Boiko Borisov și o coaliție de partide naționaliste. Scenariul proiectat a fost parțial confirmat, nefiind specificată accederea partidelor naționaliste la putere prin formarea unei coaliții cu partidul lui Borisov.

1.3. Polonia

1.3.1. Scenariul proiectat pentru Polonia s-a confirmat, Comisia Europeană activând articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, deoarece Partidul Lege și Justiție a continuat să sfideze avertismentele Comisiei și a promovat politici ce contravin statului de drept și valorilor democratice.

1.3.2. În plan militar, România și Polonia au avut discuții la nivel bilateral prin șeful Biroului Securității Naționale (BBN), Pawel Soloch și consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui român Klaus Iohannis, Ion Oprișor, care au reinterat cooperarea între cele două state în domeniul militar.(3) Despre consolidarea relațiilor bilaterale româno-polone m-am referit în recomandările din articolul de anul trecut.

Pentru Republica Moldova și Ungaria, scenariile și recomandările rămân valabile și pentru anul 2018.

1.4. Ucraina

Conflictul din sud-estul Ucrainei a continuat într-un ciclu de escaladare și de-escaladare, însă scenariile de tip lebădă neagră proiectate rămân valabile și pentru anul 2018.

1.5. Rusia

Războiul informațional rămâne arma Rusiei ca vector eficace și eficient împotriva României ce caută să exploateze vulnerabilitățile existente.

 

Mediul de securitate global și european: amenințări și riscuri

La nivel global, anul 2017 a fost unul al diviziunilor intrastatale, multe țări confuntându-se cu mișcări centrifuge interne datorită diviziunilor sociale, politice, economice. Ascensiunea partidelor populiste și agenda lor anti-imigrație, bazată pe protecționism economic și naționalism a produs și produce mai multe fricțiuni în interiorul statelor.

Politica externă americană întotdeauna a fost marcată de un duet (realism-idealism), iar pe parcursul lui 2017, Administrația Trump a dovedit încă o dată această orientare la nivelul acțiunilor, nu numai discursiv. SUA a demonstrat de-a lungul timpului, diferența între sistem și individ (Trump) și modul cum se dobândesc și se mențin avantajele competitive în domenii strategice cheie (ex., inteligență artificială, securitate cibernetică, explorare spațială etc.). În ultimii ani, în aceste domenii strategice tranziția s-a făcut către mediul privat, care deține capacitatea de inovare socială și tehnologică și furnizează statului american produsele strategice ce îi conferă avantajul competitiv sustenabil.

Pe parcursul anului 2017, Federația Rusă a menținut strategiile de confruntare cu Occidentul și de consolidare a legăturilor existente cu China, Iranul și Siria, dar și diversificarea acestor legături în noi zone din Orientul Mijlociu (ex., acorduri în domeniul energetic cu Irak și Egipt, vânzarea de rachete de înaltă tehnologie către Turcia etc.) și Asia de Est. Totodată, sfârșitul anului a adus în prim plan, retragerea forțelor militare din Siria, consolidarea bazelor navală și aeriană, dar această retragere, ar putea reduce influența politică în Siria.(4) De asemenea, sancțiunile economice din partea UE și SUA împotriva Rusiei au fost extinse. Anul 2018 aduce în prim plan algerile prezidențiale din martie, unde președintele actual, Vladimir Putin este favorit să câștige. Rusia va urmări o strategie activă față de Europa, adoptând o orientare beligerantă, căutând să împiedice extinderea NATO, pe de-o parte, și utilizând mijloacele războiului informațional pentru a polariza opiniile și a slăbi coeziunea UE și în interiorul statelor membre, pe de altă parte.(5)

În ceea ce privește gestionarea conflictului din estul Ucrainei, Rusia nu mai dorește să anexeze regiunea datorită costurilor implicite; chiar și finanțarea celor două republici separatiste (Donețk și Lugansk) se dovedește costisitoare.(6) Cel mai probabil, conflictul din estul Ucrainei va rămâne într-un ciclu de de-escaladare și escaladare în funcție de politicile și acțiunile Occidentului și ale Kievului. Atenția Moscovei în 2018 se va concentra pe chestiunile interne până la alegerile prezidențiale din martie, dar înainte și după acestea, Vladimir Putin se va folosi de succesele și litigiile pe plan extern pentru a-și promova imaginea în plan intern.(7)

Vladimir Putin va obține o victorie clară în alegerile prezidențiale, și în consecință, un nou mandat de 6 ani, însă importantă de urmărit este componența post-electorală a guvernului, care va indica strategia de succesiune și posibil și moștenitorul lui Putin, dincolo de 2024.(8)

Peisajul european a fost marcat în 2017 de alegerile din Franța și Germania, cea dintâi având un rezultat favorabil pentru proiectul european, iar cea de-a doua un rezultat parțial favorabil, deoarece negocierile pentru o coaliție de guvernare încă sunt în desfășurare. Uniunea Europeană trece prin patru crize majore: Brexit, criza migrației, criza zonei euro și regresul democratic din Ungaria și Polonia. Ultima criză va reprezenta cea mai mare provocare pentru UE în 2018.(9)

Anul 2018 va fi un an de pregătire pentru schimbările ce se anunță în 2019, precum ieșirea oficială a Marii Britanii din Uniunea Europeană (29 martie 2019) și alegerile pentru Parlamentul European. În 2018, UE va căuta să consolideze uniunea economică și monetară, energetică, precum și uniunea de securitate.(10) În acest din urmă domeniu, liderii UE s-au angajat într-un efort multiplu pentru a crea o uniune europeană de apărare. În acest sens s-a decis cimentarea PESCO, un cadru de cooperare între o „coaliție de voință” a statelor membre, care va fi pusă în acțiune în 2018. Statele participante la acest cadru au luat angajamente precum: creșterea cheltuielilor pentru cercetare în domeniul apărării și bugetele globale de apărare, participarea la achizițiile multinaționale, cofinanțarea proiectelor pentru consolidarea capabilităților, cooperare în domeniul securității cibernetice, sporirea interoperabilității forțelor militare.(11)

La nivelul statelor membre, rezultatul politic din Berlin va determina tonul pentru anul 2018, dar se va pune accent și pe alegerile din Italia și pe chestiunea independenței catalane în Spania.În Italia, partidele de centru-dreapta și de dreapta se află în ascensiune în cursul de acțiune către alegerile generale care urmează să aibă loc în 2018. Există temeri legate de partide precum Forza Italia, condusă de fostul prim-ministru Silvio Berlusconi, Liga Nordică (partid anti-imigrație) și mișcarea anti-establishment Cinci stele, care dorește să scoată Italia din zona euro.(13) Aceste partide pot forma o posibilă coaliție post-electorală care poate pune probleme Uniunii Europene.

De remarcat că în anul 2017, partidele de extremă dreapta au fost în ascensiune la nivel european într-o serie de state membre și au obținut scoruri în creștere. Acestea exploatează vulnerabilitățile din statele membre precum, insecuritatea economică, temerile reale sau percepute față de migranți, terorism.(14)

O provocare pentru Uniunea Europeană în 2018 va fi relația cu un cluster regional format din Polonia, Ungaria, România cu privire la statul de drept.

În privința Poloniei, încălcarea valorilor fundamentale ale UE nu se va materializa într-un al doilea vot privind interzicerea drepturilor de vot ale Poloniei în Consiliu, datorită necesității acordului unanim în cadrul Consiliului European (Ungaria își va exercita dreptul de veto). În acest caz, liderii UE au în mânușă opțiunea sancționării Poloniei și Ungariei prin următorul buget multianual al UE, condiționând primirea fondurilor structurale de o aderare mai strictă a normele UE privind statul de drept.(15)

În privința politicii fiscale în Ungaria, Polonia și România, salariile majorate din sectorul public (cu 25% din ianuarie) vor avea ca rezultat deteriorarea deficitelor bugetare și structurale, deși nu se așteaptă să depășească pragul de 3% (limita fiscală mandatată de UE, datorită colectării puternice a veniturilor). Creșterea salariilor nominale și adoptarea de măsuri populiste (ex., noi impozite) în Ungaria și România, va aduce riscuri inflaționiste suplimentare.(16)

O sursă de risc în regiunea Balcanilor o reprezintă Croația, țară în care nemulțumirea față de politicile economice și sociale ale UE o poate împinge spre direcția Ungariei, adoptând un melanj de naționalism, conservatorism social și protecționism economic.(17)

2.1. Balcanii de Vest

Extinderea UE în Balcanii de Vest prezintă o probabilitate scăzută de materializare din numeroase motive la nivelul UE. În primul rând, crizele politice, în special cea din Germania. În al doilea rând, alte tipuri de priorități, precum cele economice: uniunea economică și monetară, energetică, de apărare și securitate etc. În al treilea rând, dosarele în curs de negociere: Brexitul. În al patrulea rând, alegerile pentru Parlamentul European din 2019. La nivel discursiv, se pot face declarații cu privire la progresele înregistrate de statele din Balcanii de Vest cu privire la aderare, însă îndeplinirea criteriilor de aderare se află într-un viitor îndepărtat.(18)

Evenimentul major în regiune va fi schimbarea politicii Serbiei față de Kosovo, ceea ce ar putea conduce la un acord de compromis pentru rezolvarea statutului Kosovo, soluție bazată pe împărțirea teritorială: Priștina cedează nordul dominat de sârbi Belgradului, iar acesta din urmă este de acord să recunoască sudul ca stat independent. Albania poate juca rolul de broker în politica internă din Kosovo, influențând partidele politice din Kosovo, în special Vetëvendosje, să accepte un compromis.(19)

Influența diminuată a UE în Bosnia și Herțegovina, va face ca sârbii bosnieci să exploateze această fereastră pentru a-și continua obiectivul pe termen lung de independență, în timp ce croații bosnieci își vor intensifica cererile de autonomie sporită sub forma unei a treia entități.(20) Mecanismul fragil de împărțire a statului bosniac va face ca orice fisură să prezinte riscuri ce pot escalada în context regional.

Diminuarea puterii fizice (teritoriu, resurse naturale, etc.) a Statului Islamic și răspândirea influenței sale (prin mobilitatea luptătorilor jihadiști, a resurselor financiare etc.) pe măsură ce se adaptează la pierderile suferite în Orientul Mijlociu, pot determina centrarea temporară pe zona Balcanilor prin fluxul de luptători jihadiști care se reîntorc în Europa și prin operațiuni de război informațional.(21) Aceste dinamici pot activa și amplifica sursele de risc latente din comunitățile din Balcani. Până în prezent, UE și SUA nu au găsit contramăsuri eficiente pentru a gestiona aceste riscuri islamiste în expansiune.(22)

Izbucnirea unor focare de conflict în Balcanii de Vest, poate potența riscuri precum traficul ilicit de persoane, arme și alte bunuri. Regiunea Balcanilor de Vest este un teren de influență a multor actori cu interese strategice pe termen lung: Rusia, Turcia, Iran, SUA, China, UE. Compoziția etnică și religioasă din aceste state poate reprezenta o vulnerabilitate care se poate transforma într-o sursă de risc și apoi amenințare potențială. De exemplu, luptătorii Statului Islamic pot influența și subversa aceste comunități odată cu tranzitarea sau stabilirea temporară ca loc de pregătire a operațiunilor ulterioare. Acesta este un scenariu de tip lebădă neagră ce poate periclita securitatea națională a României.

 

Contextul național: Vulnerabilități

Anul 2017 a fost marcat încă de la început de convulsii la nivel socio-politic ce s-au perpetuat pe tot parcursul anului și vor continua și anul viitor. Ordonanța de urgență 13 a conturat o hartă a rețelelor sociale la nivel național, ce sunt activate în funcție de amploarea mișcărilor centrifuge la nivel politic, care contravin valorilor fundamentale ale democrației europene. România se confruntă cu vulnerabilități de ordin sistemic ce vor necesita ani buni de efort pentru a fi reduse și gestionate în mod adecvat. Acestea (ex., nivelul scăzut de educație, marea corupție, gradul de sărăcie) slăbesc poziția pe plan extern și pot fi exploatate de actori ostili (statali și non-statali). Marile probleme ale României în 2018 sunt de natură internă, iar acestea vor afecta și imaginea sa externă în ochii partenerilor, aliaților și investitorilor.

 

Oportunitățile României

România poate juca un rol mai pronunțat în ghidarea statelor din Balcanii de Vest înspre drumul european. Dacă nu se implică, alți actori vor lua locul și își vor fructifica oportunitățile de influență în detrimentul României și a UE.

În 2018, România găzduiește summitul Inițiativei Celor Trei Mări, proiect strategic, ce aduce împreună 12 state membre ale Uniunii Europene. Cu această ocazie, România se poate afirma cu noi soluții la problemele de securitate de pe flancul estic al NATO și cu întărirea poziției sale în rețeaua regională.

Preluarea președinției Consiliului UE de către România în 2019, trebuie să fie foarte bine organizată în anul 2018 și o serie de inițiative și soluții trebuie să fie concepute și implementate mai departe. România trebuie să ia startul în domeniul securității cibernetice și să devină lider în furnizare de asistență și promovare la nivel regional.

 

Bibliografie

(1) Rus Patrick, „Pregătirea României pentru noul an: Retrospectiva anului 2016 și scenarii pe 2017 în plan extern”, GSS, 31.12.2016.

(2) B92, „Serbia and Romania ink defense cooperation agreement”, 5.12.2017, disponibil la: https://www.b92.net/eng/news/politics.php?yyyy=2017&mm=12&dd=05&nav_id=102958, accesat la 25.12.2017.

(3) ***„Polonia şi România îşi consolidează cooperarea pe flancul estic al NATO”, Economica.net, 07.12.2017, disponibil la: http://www.economica.net/polonia-si-romania-isi-consolideaza-cooperarea-pe-flancul-estic-al-nato_147239.html#ixzz52OxNmGn8, accesat la 25.12.2017.

(4) Oxford Analytica, „PROSPECTS 2018: Russian foreign policy”, Oxford:Oxford Analytica Daily Brief Service,  2017, 1-3.

(5) Ibid.

(6) Ibid.

(7) Ibid.

(8) Oxford Analytica, „PROSPECTS 2018: Russian politics”, Oxford:Oxford Analytica Daily Brief Service,  2017, 1-3.

(10) Oxford Analytica, „PROSPECTS 2018: EU”, Oxford:Oxford Analytica Daily Brief Service, 2017, 1-3.

(11) Ibid.

(12) Ibid.

(13) Oxford Analytica, „PROSPECTS 2018: Western Europe”, Oxford:Oxford Analytica Daily Brief Service, 2017, 1-4.

(14) Ibid.

(15) Irina Cristea, „Retrospectivă: Extrema dreaptă devenită de neocolit în peisajul politic european actual”, Agerpress, 18.12.2017, disponibil la: https://www.agerpres.ro/politica-externa/2017/12/18/retrospectiva-extrema-dreapta-devenita-de-neocolit-in-peisajul-politic-european-actual–24126, accesat la 25.12.2017.

(16) Oxford Analytica, „PROSPECTS 2018: EU”, Oxford:Oxford Analytica Daily Brief Service, 2017, 1-3.

(17) Oxford Analytica, „PROSPECTS 2018: Central-Eastern Europe”, Oxford:Oxford Analytica Daily Brief Service, 2017, 1-15.

(18) Ibid.

(19) Ibid.

(20) Oxford Analytica, „PROSPECTS 2018: Central-Eastern Europe”, Oxford:Oxford Analytica Daily Brief Service, 2017, 1-15.

(21) Ibid.

(22) John M. Nomikos și A. Th. Symeonides, „Intelligence and Balkan Instability: Repeating the Past or Moving in a New Direction?”, International Journal of Intelligence and CounterIntelligence, 2018, 31:1, 85-101.

(23) Ibid.

______________________________________________________________________________________________ Opiniile prezentate în articol aparțin exclusiv autorului, acesta fiind unicul responsabil de conținutul textului. Acestea nu constituie poziția oficială a GSS.

Leave a Reply