Reziliența, Securitatea Umană și Piramida lui Maslow

Reziliența, Securitatea Umană și Piramida lui Maslow

posted in: Uncategorized | 0

Abstract

În prezent, volatilitatea a devenit elementul-cheie al vieții și securității noastre, ne provoacă permanent și ne obligă să luăm atitudine pentru a nu dispărea. Dacă vrem să supraviețuim  fără a ne pierde identitatea ar fi de dorit să adaptăm, să personalizăm și să integrăm elementele sale  inedite în funcție de profilul nostru național.

Dezvoltarea și transformarea echilibrată în toate domeniile vieții noastre sunt transpuse într-un proces multiplu numit reziliență. Această nouă paradigmă este rezultatul cumulat al rezistenței, reconversiei, reformei, reconstrucției în urma șocurilor, fără a schimba fondul natural al valorilor umane.

Pe parcursul acestei cercetări exploratorii vom face conexiuni între reziliența în domeniul securității umane și teoria Piramidei lui Maslow. Apoi, aspectele comune ale acestora vor fi încadrate în contextul politic și de securitate (inter)naționale recente.

 

1. Introducere

Motto: “Omul este măsura tuturor lucrurilor.” (Protagoras)

Obiectivul acestui articol este de a sublinia faptul că între securitatea umană, piramida trebuințelor umane a lui Maslow și reziliența există o strânsă legătură.

Unul dintre nivelurile piramidei este atribuit securității, iar reziliența ne învață modul în care să ne securizăm fără a ne pierde identitatea.

În prima parte, noi vom delimita termenii conceptuali, vom analiza elementele definitorii ai celor trei termeni, în scopul de a observa similaritățile și diferențele abordării rezilienței prin prisma nevoilor trebuințelor umane și a gradului de securitate.

Lucrarea de față abordează trei domenii diferite în scopul formulării unei sinteze pluridisciplinare.  În același timp, aceste domenii sunt conforme cu faptele cunoscute, evidențiate prin exemple din actualitatea internațională. Aceasta este o cercetare empirică și poate fi abordată în mod arbitrar deoarece este mult mai ușor de a percepe și de a critica aspectele conceptelor și termenilor decât de a crea variante pentru soluționarea inconvenientelor.

 

2. Piramida lui Maslow

Lumea în care trăim în sec XXI a debutat cu producerea unor acțiuni care au provocat sentimente de teamă și insecuritate pentru umanitate, în ansamblul ei. Terorismul, foametea, războiul sau demonstrațiile au început să semene teamă profundă în sufletele fiecărui om, în special, după atacurile teroriste din SUA, 9/11 în care mass-media prelua un rol important în diseminarea veștilor negative.

Teroriști, victime, opinie publică, mass-media,  politicieni și forțele de securitate pot fi implicați în mod activ sau/și pasiv în situații care ne provoacă insecuritate.

Ce îi determină pe oameni să fie diferiți unii de alții?! Suntem construiți la fel, avem aceleași nevoi, dar interpretăm diferit realitatea.

După terminarea celui De-Al Doilea Război Mondial, Abraham Maslow dezvolta o teorie care departaja pe cinci niveluri trebuințele umane. El a intitulat-o Ierarhia Trebuințelor Motivaționale,  cunoscută sub numele de Piramida lui Maslow.

Piramida lui Maslow (Burcu 2003. pp. 5-8) a fost dezvoltată de Alan Chapman în anii 90,  astfel (Chapman 2001) biologice și fiziologice (apă, aer, alimente, adăpost, căldură, sex, somn, etc.); protecție și siguranță (sentiment de stabilitate, ordine, drept, limite, securitate, etc.); dragostea și apartenența la grup: (familie, afecțiune, relații, grup profesional, social etc.); respect (stima de sine, realizare, măiestrie, independență, statut, dominanța, prestigiu, responsabilitate managerială, etc.); nevoi cognitive: cunoaștere, sens, etc.); evaluare estetică (apreciere și de căutare pentru frumusețe, echilibru, forma, etc.); autoîmplinirea (realizarea potențialului personal, autoîmplinire, care caută creștere personală și experiențe de vârf); transcendență și, uneori, altruism (auto-cunoaștere, dezvoltare personală și nevoia de a influența alte persoane).

În condițiile în care ambele piramide fac referi comune la nivelurile cognitive, estetice și transcedentale  ale omului, noi vom începe cu al doilea nivel, atribuit cu nevoia de a fi protejat și de a se simți în siguranță. Aceasta este securitatea umană.

 

3. Securitatea umană

În literatura de specialitate în domeniul relațiilor internaționale, conceptele și terminologia în studiile de securitate s-u dezvoltat aproape în mod exponențial după încheierea războiului rece.

Indiferent de modalitatea preferată pentru a teoretiza securitatea, pe nivelurile acesteia (sistemic, internațional, regional, național și individual), de toate tipurile ei (militară și civilă), securitatea a început să fie studiată în raport cu omul. Punând omul în centrul studiului a apărut o nouă subramură, securitatea umană.

Securitatea umană a extins cadrul de analiză al securității oferindu-ne o viziune holistică în studiile de securitate raportată la nivelul de bază al relațiilor internaționale.

Din 1994, termenul de securitate umană a început să se contureze după prezentarea raportului programului ONU pentru dezvoltare. În cadrul acestui raport se cerea o schimbare de paradigmă de la securitatea nucleară la securitatea umană, unde „siguranța fizică și psihică a persoanelor, bunăstarea lor economică și socială, respectul demnității și a valorilor lor, prin protecția drepturilor și libezrtăților fundamentale” (Buță; Ion &Dinu 2007), culminând cu conceptul idealist responsabilitatea de a proteja populația în defavoarea statului.

Securitatea umană cuprinde toate dimensiunile  Piramidei lui Maslow.

 

4. Reziliența

De-a lungul vieții oricăruia dintre noi întâlnim pericole, oportunități, provocări și vulnerabilități aproape în fiecare zi. Toate acestea pot deveni factori extrem de  solicitanți dar modalitatea în care noi le gestionăm, abilitatea de adaptare la stres transformând problemele în soluții constructive se numește reziliență. Ele ne indică un aspect de rutină al vieții noastre în care fiecare individ interacționează cu semenii săi în spațiul privat sau public. El comunică, are discuții, uneori, dispute. Modul în care reacționează o persoană implică emoții, planuri și reacții. Rezultatul reacțiilor implică o oarecare reziliență.

Reziliența se poate aplica în toate domeniile profesionale sau în spațiul privat pe fiecare nivel al piramidei trebuințelor umane. Situația analizată sau care ne provoacă posibile pentru a face posibile schimbări ne poate indica gradul de securitate, protecție și siguranță.

 

5. Piramida lui Maslow pusă în ecuația securității umane și a rezilienței

Sistemul actual internațional aflat în mijlocul celui mai intens val al globalizării este încă ghidat după regulile stabilite prin tratatul de la Westphalia (1648). Elementul central rămâne statul. Statul are dreptul și obligația de a-și proteja cetățenii, iar securitatea este definită ca o situație în care o „națiune este în siguranță în măsura în care nu este în pericol să-și sacrifice valorile fundamentale dacă evită războiul sau este capabilă, în măsura în care aceste valori sunt amenințate, să le păstreze câștigând războiul”(Lippmann 1943.  p. 43.).

Din punctul nostru de vedere, această definiție a securității reflectă în modul cel mai potrivit asemănarea dintre securitate și reziliență. La rândul ei, definiția rezilienței face trimitere la eforturile personale, ale unui grup sau națiuni pentru a-și menține valorile fundamentale și prețul plătit pentru a nu și le pierde.

Pornind de la premisa că în prezent orice individ poate destabiliza un grup, un popor sau o regiune de pe glob și că principala responsabilitate actorilor statali ar trebui să fie asigurarea securității propriilor cetățeni, atunci avem o situație aproape paradoxală în care guvernele și/sau statele nu mai reprezintă unicele elemente care pot determina nivelul de securitate la nivel internațional sau local, în cazul nostru, de securitate umană.

Noi actori non-statali și individuali și-au creat un rol determinant în sistemul de securitate internațional. Organizații internaționale (non)guvernamentale (OIG și ONG) și lideri politici, formatori de opinie si/sau din mass-media pot provoca, în aceeași măsură, insecuritatea.

În situația în care securitatea umană nu va mai putea rămâne numai prerogativa statelor, atunci ar deveni o responsabilitate asumată în mod proporțional cu rolul fiecărui individ în ierarhia comunității în care el trăiește. Dacă securitatea umană, în ansamblul ei, ar implica toate palierele piramidei lui Maslow, atunci ar fi de dorit ca baza acesteia, accesul la hrană, apă și următorul ei nivel, un acoperiș deasupra capului, să nu prezinte un obstacol pentru nicio entitate (non)statală responsabilă în a-și securiza comunitatea.

Cu toate acestea, fiecare dintre noi, simpli cetățeni, lideri (in)formali naționali sau internaționali sau politicieni, ar trebui să acceptăm că nivelul de securitate nu va atinge niciodată un grad în care securitatea să fie asigurată astfel încât să nu existe niciun pericol. Unele pericole pot fi evitate, ex. accidentele sau infracțiunile de toate tipurile provocate (ne)intenționat de către oameni. Alte tipuri de pericole, de tipul unor calamități naturale ar putea fi calculate pentru a le putea fi minimalizat efectul.

Unica variabilă a vieții noastre care rămâne invariabilă este schimbarea. Decizia de a ne opri sau continua aparține fiecăruia dintre noi de a ne asuma pericolul pentru a-l transforma în competiție. Acesta ne vulnerabilizează dar dacă îl reinterpretăm și să îl transformăm în oportunități, procesul nou creat se numește reziliență.

Reziliența este un proces holistic care implică schimbări în modul de a reinterpreta securitatea umană în secolul erei informaționale. Aceasta reprezintă modalități flexibile (aproape darwiniene) în care noi construim soluții flexibile pentru atenuarea: pericolelor, vulnerabilităților și conflictelor. Ele conduc la dezvoltare personală și la  dorința de a-i determina pe ceilalți să treacă peste obstacolele întâlnite. Aceasta poate fi interpretată ca fiind tenacitatea pentru a schimba strategic elemente importante ale unui proces dramatic aflat în plină desfășurare pentru a nu ne pierde identitatea și valorile naționale sau simbolurile culturale.

 

6. Reziliența și piramida trebuințelor umane a lui Maslow

În condițiile în care sentimentele umane trec uneori de trebuințele umane transpuse în piramida lui Maslow, oamenii sunt deciși să se sacrifice pentru iubire, pot fi fanatizați. Unii și-au dat viața pe altarul  științei, alții în numele religiei.  Mamele și-ar da viața pentru copiii lor și toți și-ar fi dat viața pentru patrie.

În era informațională pot fi create situații și evenimente dramatice catalogate pe fiecare dintre  nivelurile piramidei îmbunătățite de Chapman. Motivația personală sau colectivă în cadrul unui grup determină gradul de prioritate a nevoilor umane în piramidă, nivelurile trebuințelor pot fi înlocuite unele cu altele.

Motivațiile ne umanizează și ne induc un grad mai mic sau mai mare de reziliență  deoarece “aceasta reprezintă abilitatea de a menține integritatea unui sistem uman după încheierea unei crize, situații dezastruoase sau al unui eveniment excepțional. Reziliența se referă la posibilitățile pe care noi le creăm ca alternative” (Zebrowski 2016, p. 15) viabile  într-o lume în care pericolele la adresa securității umane au devenit din ce în ce mai complexe.

Educația și nivelul evoluției omului pot crea un sistem de securitate destul de volatil cât să provoace situații și șocuri excepționale ale căror efecte pot fi resimțite la mii de km distanță. Modul în care oamenii aleg să treacă prin vicisitudinile vieții reprezintă un set alcătuit din: reinterpretare,  rezistență, răspuns și reconstrucție, iar acest set alcătuit din 4R se numește reziliență.  

Dimensiunile-cheie ale securității umane le regăsim în piramida trebuințelor în aceeași măsură în care le regăsim în reziliență, dar adaptate unor condiții specifice.

Toate au în comun nevoia de a asigura securitatea umană, de a menține umanitatea indiferent de soluțiile care pot afecta direct sau indirect oamenii fără a-i face să dispară.

În cazul unor schimbări de atitudine, de apariție a unui conflict distructiv, spontaneitatea și luarea deciziilor pot transforma piramida, uneori, aceasta se poate răsturna cu susul în jos.

Atunci, ne apare reziliența. Aceasta ar putea fi interpretată ca fiind o monedă de schimb cu două fațete.

Una dintre fațetele monedei ar putea fi atunci când reziliența reprezintă o formă benefică pentru securitatea umană, care să apreciem și să ne transformăm viața noastră și a semenilor noștri în mod pozitiv indiferent de nivelul șocului la care putem fi expuși. Etalarea nivelurilor piramidei ne poate reaminti în acest tip de situație că suntem simple ființe care populează planeta noastră și, totuși, diferite de toate celelalte specii. Noi putem alege între toate trebuințele umane sau dacă dorim să trăim sau nu. Suntem singurele ființe de pe Terra care ne putem fixa nivelul trebuințelor, plecând de la cel de bază (mâncare și cuib/vizuină) al ființelor  sau evoluând treptat către vârful piramidei, acolo unde învățând îi putem determina și pe ceilalți să învețe să trăiască și să ducă mai departe ștafeta umanității. În acest tip de reziliență putem regăsi civilizația occidentală, în ansamblul ei, cu toate defectele și calitățile acesteia.

Cealaltă fațetă se poate interpreta în dubla ei relație, de opoziție sau complementaritate, în mod aproape dihotomic.

În cazul în care există o fațetă benefică, putem avea o fațetă distructivă în care reziliența poate fi creată în scopul menținerii omului la nivelul de bază al piramidei, acolo unde ar putea fi șantajat că i se asigură doar cele primele niveluri de trebuință, nedându-i dreptul de a alege iubirea, de a învăța sau a cunoaște mai mult de primele trei niveluri de trebuințe umane: de a munci, a mânca, de a avea un acoperiș deasupra capului și, în cazul bărbaților, de dreptul de a iubi.

Acest tip de reziliență apare sub diferite forme în toate epocile străbătute de umanitate, aceasta nu este o noutate, ea a reprezentat multă vreme inchiziția catolică, iar în prezent o regăsim sub forma Shariei musulmane. Deși, trebuințele biologice și fiziologice, protecția și siguranță, dragostea și apartenența la grup, respectul, cunoașterea,  aprecierea, autoîmplinirea, transcendența și, uneori, altruism sunt elemente pe care le regăsim în acest sistem, în practică acestea sunt neglijate.

Refuzul de a accepta inovația poate fi interpretată ca o teamă ancestrală a unor comunități de a-și pierde valorile, obiceiurile sau identitatea, dar poate că tocmai acceptarea și adaptarea la arealul  profilului localnicilor ar putea conduce la apariția unei noi interpretări a religiei, politicii sau gândirii fără ca toate acestea să fie făcute cu ajutorul mișcărilor violente.

Dimensiunile-cheie ale rezilienței includ (Brown 2016, p. 2) puterea de a răspunde în mod viguros; recâștigarea stabilității în urma unui șoc; adaptarea la variabilitatea și incertitudinea unui domeniu specific; necesitatea unei schimbări la nivel structural în vederea unei transformări pozitive pentru ca instituțiile și sistemele sociale să devină capabile să facă față schimbărilor. Aceste dimensiuni își pot găsi valențele potrivite în piramida lui Maslow raportată la securitatea umană, în condițiile în care protecția și siguranța au intrat în atenția tuturor după globalizarea terorismului.

După multe decenii, atentatele teroriste au reînviat temerile europenilor,  sentimente de panică și oroare în orașe considerate ca fiind sigure precum Paris, Londra, Bruxelles sau Roma. Noul tip de terorist are o piramidă a trebuințelor umane amestecate, deseori, acestea sunt percepute ca fiind haotice dar cu cel puțin un element comun, un recrutor islamist foarte bun.

Câți dintre noi vrem să aflăm cu adevărat motivele pentru  care tineri occidentali cu sau fără origini arabe pot să lase în urmă totul și să devină atât determinați încât să renunțe la un nivel de trai decent pentru care alte milioane de africani și asiatici își riscă viața ca să poată ajunge în Europa?! Oare nu tocmai acea determinare care ar putea face diferența între om și restul animalelor?!

În cazul în care apar noi tipuri de perturbatori ai ordinii în comunitate europeană dar, nu numai, apare dorința de a răspunde pe măsura intruziunii fără a trece la represalii. Întrebările sunt legate de dimensiunile cheie ale rezilienței, apoi, de un triptic alcătuit din răspunsurile întrebărilor care conțin elementele definitorii ale rezilienței: dacă se știu care sunt pericolele, am putea vedea vulnerabilitățile (breșele de securitate) în sistem; putem construi proceduri și codifica sistemul pentru a ne proteja interesele vitale pentru în cadrul securității societale, de a putea lua măsuri eficiente de a ne menține drepturile și libertățile câștigate atât de greu, eliberarea fricilor și libertățile în fața trebuințelor umane.

Luând în considerare piramida îmbunătățită de Chapman și pusă în ecuația celor 4R ai rezilienței ne induc o nouă formă geometrică de reevaluare implicând, de voie de nevoie, în lupta cu inamic nevăzut, grade diferite de securitate umană.

Uneori, acestea pot arăta  interconexiuni bizare, iar rezultatul poate apărea sub forma unei pânze de păianjen, iar firele pot fi dimensiunile unite prin racorduri special formate de reziliență.

 

7. Concluzii

La scara umanității, generații întregi au trăit în insecuritate și cu teama că acel mâine s-ar putea să nu existe pentru ele. Problema securității la nivelul individual și a dreptului omului apare în atenția comunității internaționale pentru a fi codificate în dreptul internațional după încheierea războiului rece și începutul celui mai mare val al globalizării.

Conceptualizarea securității umane a condus la noi abordări a situației individului în relațiile internaționale. Acestea incită mediul academic să propună soluții viabile pentru securizarea personală și, implicit, a sistemului internațional.

Omitem deseori faptul că individul și sistemele instituționale sunt interdependente. Niciunul nu poate exista fără celălalt. În încercarea de a securiza sisteme naționale  minimalizăm drepturi de bază ale omului. În locul acestor contradicții s-ar putea crea legături între nevoile personale și interesele naționale.

Variabilele independente în cadrul relațiilor internaționale pot provoca în orice moment vulnerabilități, pericole sau, dimpotrivă, oportunități în dimensiunea societală a fiecărui grup sau popor. La rândul lor, ele generează noi tipuri de probleme guvernelor care se cer a fi rezolvate cu metode inovative. Deseori, soluțiile inovative sunt respinse dar apoi ele sunt incluse în rutina zilnică a individului de pretutindeni.

Dintre cele mai sus-menționate, noi putem desprinde următoarele concluzii:

Piramida lui Maslow a fost îmbunățită de Alan Chapman. Cele opt niveluri au devenit esențiale oamenilor sec. XXI pentru a trăi în pace, respect și securitate.

Acest concept inovativ a fost conceptualizat pentru a evidenția modalități de a trece peste provocările  transfrontaliere ale sec. XXI și pentru a supraviețui.

În încheiere, noi credem că reziliența  reprezintă puterea din noi. Aceasta constă în forța noastră de a ne adapta și a ne modela soluții constructive în drumul nostru spre cel mai înalt nivel al piramidei trebuințelor umane, acela în care învățăm că trebuie să acumulăm experiență și informații pentru a preda ștafeta vieții pe acest pământ generațiilor următoare.

Bibliografie

  1. Brown, Katrina. Resilience, Development and Global Change”. Editura Routledge, Taylor&Francis Press. New York.
  2. Burcu, Aurelian. 2003. ”Piramida trebuințelor umane fundamentale”. Editura Fundației Mercur, București.
  3. Buţă, Viorel; Emil Ion; Mihai Stefan Dinu (coord.). Religie şi securitate în Europa secolului XXI – Glosar de termeni”, Editura Universității de Apărare „Carol I”, Bucureşti.
  4. Lippmann, Walter. 1943. ”S. Foreign Policy: Shield of the republic”. Editura Little Brown, Boston, Massachusets.
  5. Zebrowski, Chris. ”The value of resilience. Securing life in the twenty-first century”. Routledge, Taylor&Francis Group, London.
  6. http://www.businessballs.com.

 

Articol redactat de Cristina Bodoni și Brigitte Monika Surgun

 

______________________________________________________________________________________________ Opiniile prezentate în articol aparțin exclusiv autorului, acesta fiind unicul responsabil de conținutul textului. Acestea nu constituie poziția oficială a GSS.

Leave a Reply