Mass-media, inamic sau promotor al culturii de securitate?

 

Am decis să împart pe episoade relatarea despre conferinţa la care am participat săptămâna trecută. Articolul de faţă va trata problematica mass-media, având în vedere că evenimentul organizat de Grupul de Studii de Securitate s-a bucurat de prezenţa a doi jurnalişti cu experienţă, Lucian Mândruţă şi Ovidiu Nahoi.

 

Au fost odată nişte tineri care au dorit să schimbe România…

 

În funcţie de reuşita acţiunilor lor, acesta poate fi prolog sau epilog la o poveste despre GSS – asociaţie independentă, formată din studenţi ce şi-au folosit cunoştinţele acumulate în facultate pentru elaborarea unor studii prospective despre ţara în care s-au născut şi în care trăiesc. 

De-a lungul timpului, profesori universitari, academicieni, militari, diplomaţi şi chiar şi politicieni au onorat invitaţiile la conferinţele organizate de căte aceştia. Vineri, 28 aprilie, a venit rândul jurnaliştilor să fie speakeri la evenimentul sintetic intitulat „Putere, Pace, Securitate”.

Vă place sau nu Lucian Mândruţă, tipul este un luptător. De când a rămas fără jobul de la Antena 1, şi-a făcut o agenţie de PR. Voi îl cunoaşteţi de pe bloguri şi de pe Facebook, noi l-am cunoscut după rezultatele prezentate la conferinţă, obţinute în urma investigaţiilor amănunţite asupra mediului online românesc. Despre acestea o să vă vorbesc în paragrafele ce urmează, nu înainte de a dezvălui mărturisirea pe care mi-a făcut-o într-o pauză de ţigară: în anii ’80 a lucrat la construcţia clădirii în care ne aflam (maiestuoasa sau monstruoasa Casă a Poporului), pentru a face rost de bani.

 

Raportul GSS identifică atât aspecte pozitive, dar şi negative cu privire la mass-media din România.

 

Rolul constructiv al mass-media îl reprezintă acela de resursă pentru pregătirea capitalului uman, conform Grupului de Studii de Securitate. În ceea ce priveşte promovarea culturii de securitate (tema principală a conferinţei de la Palatul Parlamentului), mijloacele de comunicare în masă pot facilita înţelegerea şi asimilarea valorilor, ideilor şi conceptelor unei culturi de securitate dezvoltate. Dar până la acest stadiu ideal mai avem mult de lucrat.

De aspectele negative s-a ocupat Lucian Mândruţă, acompaniat de colegul său de breaslă, Ovidiu Nahoi, cel care a ne-a prezentat ultimul raport al organizaţiei Reporteri fără Frontiere, care ne situează pe locul 46 în clasamentul mondial al libertăţii presei, în urcare totuşi cu trei locuri faţă de anul 2016.

 

Francezii au ţinut să releve hibele din mass-media românească:

 

politizare excesivă, mecanisme corupte de finanţare a presei, infiltrarea în redacţii a unor agenţi ai serviciilor secrete. De adăugat că redactorul-șef al RFI s-a arătat destul de sceptic faţă de rolul mass-media de promovare a culturii de securitate, având în vedere că presa noastră s-a aflat pe agenda de lucru a CSAT-ului, care a declarat-o, în urmă cu câţiva ani, unul dintre pericolele care amenință siguranța națională.

Prin urmare, cât timp mass-media din România îşi va regla conturile cu puterea politică, trebuie găsit un alt pilon peste care să se construiască o cultură de securitate solidă. Iar acesta nu poate fi decât educaţia, problematică pe care o voi aborda în următorul articol. Discuţiile pe marginea acestui subiect au fost extrem de interesante şi merită sintetizate într-o postare pe acest blog.

Notabilă a fost şi intervenţia domnului Nahoi cu privire la războiul informaţional dus de Rusia în statele est-europene:

 

„Rusia practică temporizarea, tactică folosită în trecut, cu succes, de către naţionala noastră de fotbal. Este acea metodă prin care cel inferior îşi aduce adversarul superior lui la acelaşi nivel.”

 

Poziția domnului Lucian Mîndruță

 

Este posibil ca unii să considere subiectivă atitudinea unor jurnalişti şi lideri de opinie. Cum era de aşteptat, pe aceeaşi linie retorică anti-Rusia s-a situat şi expunerea lui Lucian Mândruţă, cel care şi-a înfiinţat propria „poliţie online” pentru depistarea surselor propagandei Kremlinului în social media/ online-ul românesc.

 

„Ca fost editor de ştiri la televiziune, depistez imediat propaganda şi sursele de tip fake-news. Urmăresc mii de conturi de Facebook. Orice persoană cu cont pe o reţea de socializare poate fi creator de ştiri.”

 

Democratizarea informaţiei pe Internet poate fi cu dus-întors. Fostul jurnalist al trusturilor Media Pro şi Intact a identificat o serie de site-uri înregistrate în diferite locuri obscure de pe Glob, precum şi reţele de troli ce folosesc conturi false. Conform domnului Mândruţă, ştirile răspândite de acestea sunt menite să slăbească încrederea românilor în instituţii, politicieni şi structurile din care România face parte, fiind prezentate într-un stil original cele două metode de atragere a victimelor: capcana de muşte, respectiv capcana de indignaţi.

 

 

Articol redactat de Adrian Costea, profesor de istorie şi jurnalist Adevărul

 

______________________________________________________________________________________________ Opiniile prezentate în articol aparțin exclusiv autorului, acesta fiind unicul responsabil de conținutul textului. Acestea nu constituie poziția oficială a GSS.