Înmulțirea cazurilor de (auto)radicalizare online în România – analiză de risc

posted in: Uncategorized | 0

Internetul reprezintă, la ora actuală, un mediu predilect pentru influență din motive lesne de înţeles: accesibilitatea informaţiei, facilitatea interacţiunii în timp real cu persoane ce au convingeri similare din toată lumea şi caracterul anonim al activităţilor. Putem spune că internetul a devenit el însuși un incubator virtual de sine stătător cu rețele on-line bine închegate în care ideile radicale se propagă la un click distanță. Astfel, la nivel european propaganda Statului Islamic în mediul virtual a căpătat dimensiuni considerabile în ultimii ani.

În România, similar situaţiei din Europa, mesajul de tip „Daesh“ pare să fi acaparat mediul internet. Într-o formulă de promovare mult mai agresivă şi accesibilă musulmanilor de rând, teme precum instaurarea „califatului“, segregarea religioasă, antioccidentalismul sau antidemocraţia au fost și sunt în continuare diseminate de organizaţie în mediul virtual, ajungând să fie „consumate“ şi de indivizii din România.

După o ascensiune fulgerătoare în anul 2014 şi cucerirea a vaste teritorii în Irak şi în Siria, în anul 2017 a fost declarată înfrângerea organizației Daesh în zonele ocupate. În acest context, propaganda on-line a devenit esențială pentru supraviețuirea organizației prin radicalizarea indivizilor vulnerabili în scopul comiterii de atentate de tip „lup singuratic”  în spațiul european. În documentul numit “Media Operative, You Are a Mujahid, Too” [1], însăși gruparea afirma că armele media pot fi chiar mai potente ca bombele atomice [2],.

Dacă anterior declarării înfrângerii organizației, propaganda încuraja oamenii din întreaga lume să se alăture cauzei lor pentru a construi califatul și apăra teritoriile cucerite din Siria și Irak, ulterior aceasta conferă adepților o idee pentru care să lupte – păstrarea misiunii Daesh prin lupta în afara regiunii.

Astfel, Statul Islamic a trecut de la un loc în care oamenii sunt atrași să lupte, la o idee pentru care sunt atrași să comită atentate teroriste prin intermediul propagandei virtuale. Colin P. Clarke, expert în terorism la RAND Corporation, consideră că Daesh este obligată să își schimbe strategia și să treacă de la o organizație insurgentă, având un cartier fix, la o rețea teroristă clandestină dispersată în regiune și pe glob.

În cele ce urmează vom realiza o scurtă analiză a riscului de înmulțire a cazurilor de (auto)radicalizare la nivelul României, subsumat temei riscurilor generate de propaganda Daesh. Vom avea în vedere în special principalul motor ideologic care generează/amplifică manifestările de tip radical din România.

Pentru început, considerăm că este important să cunoaștem  cum se diferențiază propaganda Daesh de cea a altor organizații teroriste și cine face propaganda organizației.

Statul Islamic se deosebește de alte organizații teroriste prin marketingul profesionist prin care și-a promovat mesajul extremist. Astfel, s-a ajuns să se discute despre terorismul de tip glossy, termen ce nu are cu nimic de-a face cu atrocitățile comise de organizație în teren și prezentate în mod glorios în paginile revistelor marca ISIS/ISIL.

La momentul său de vârf, aparatul mediatic Daesh era alcătuit din 7 agenții media sub comanda sa, media centrală și 37 birouri media regionale. ISIS folosea la acel moment platforme social-media precum Twitter, Facebook, JustPaste.it, Tumbl, Vkontakte, Youtube, aplicații (Telegram, KIK, Surespot, Whatsapp, etc.), reviste promovate on-line în peste 25 limbi străine (Dabiq, Rumiyah, Raportul SI, etc.), site-uri, canale social media și nenumăratele conturi în oglindă. De asemenea, deținea propria stație radio Al Bayan care distribuia știri în mai multe limbi, propria rețea de socializare (Kelafabook în Egipt), stație TV prin satelit și propria aplicație Android. Cei care produc propaganda Daesh sunt operativii/mujahedinii media, adică cei care realizează efectiv mesajele propagandistice și simpatizanții neafiliați, numiți luptători digitali.

 

Întrebarea de la care pornim este în ce măsură contextul actual din România este favorabil înmulțirii cazurilor de (auto)radicalizare?

În România, similar situaţiei din Europa, mesajul de tip „Daesh“ pare să fi acaparat mediul virtual. Propaganda organizaţiei teroriste reprezintă principalul motor ideologic care generează sau amplifică fenomenul radicalizării din ţara noastră și reprezintă infracțiune. Categoriile vulnerabile din România sunt rezidenții proveniți din zone cu problematică activă teroristă și cetăţenii români convertiţi la islam al căror număr este în creștere. Această din urmă categorie este una specială, deoarece convertiții simt nevoia să-și dovedească convingerea religioasă, devenind unii dintre cei mai zeloși membri ai grupului real sau virtual constituit. Ulterior momentului convertirii are loc o separare între familia de origine a convertitului – în general creștină – și individ. Grupul radicalizat devine „familia surogat” a convertitului, iar internetul și mesajele propagandistice avute la dispoziție de acesta îi întrețin noile vederi radicale.

La nivel național s-au înregistrat până în prezent cazuri de radicalizare, precum cel al unui tânăr de 19 ani din Craiova acuzat de propagandă în mediul on-line în favoarea ISIS [3]  și condamnat în luna mai 2017 la 3 ani şi 4 luni închisoare cu executare. Un alt caz este cel din județul Argeș al unui bărbat, zis “Ibrahim”, care a fost arestat pentru că a utilizat pe o reţea de socializare, mai multe conturi personale, prin intermediul cărora a postat şi distribuit fotografii cu sigla grupării teroriste Daesh, precum şi înregistrări cu atacuri ale Daesh şi execuţii, prin decapitare şi împuşcare, cu intenţia de a le face cunoscute şi de a determina câştigarea de noi adepţi, precum și pentru că a efectuat un studiu ostil asupra unui obiectiv militar[4]. O speță ușor diferită este a unui rezident iordanian care a parcurs un proces progresiv de (auto) radicalizare ca urmare a accesării sistematice a propagandei on-line a unor entităţi teroriste jihadiste prezente în arealul de conflict siriano-irakian şi, în special, Daesh. [5]

Astfel, deşi nu se poate vorbi de un profil propriu-zis al radicalizatului, fiecare având propria configuraţie, cazurile din ţara noastră au prezentat câteva particularităţi. Potrivit Raportului de activitate al DIICOT pentru anul 2017 [6], numărul românilor convertiți radicalizați se află în creștere în ultimii doi ani.

Manifestările de tip radical sunt, în general, cantonate în registrul declarativ sau atitudinal (ex. accesarea şi diseminarea de mesaje cu conţinut radical, autoizolarea şi criticarea persoanelor care nu le împărtăşesc convingerile, menţinerea unei conduite religioase stricte, etc.) [7]. Totuși, odată cu speța bărbatului din Argeș se poate observa trecerea de la nivelul declarativ la cel acțional prin efectuarea de studii ostile, ceea ce sugerează că propaganda desfășurată de organizație, fie în mediul inter-relațional, fie în mediul on-line reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a României ce necesită modalități de acțiune bine stabilite care să vizeze rezultate pe termen lung.

 

Există probabilitatea materializării riscului din perspectiva potențialului de care încă dispune organizația ulterior destructurării sale?

Ulterior destructurării Daesh, producția sa lunară de materiale propagandistice a scăzut cu 62% în perioada ianuarie-decembrie 2017. Stația radio Al-Bayan din Irak, unul din mijloacele cele mai importante de propagare a mesajelor radicale a fost distrusă la momentul cuceririi orașului Mosul, împreună cu alte centre media regionale. Mesajul Statului Islamic a suferit o modificare de la glorificarea utopică a Califatului în anul 2014 la păstrarea misiunii ISIS prin lupta în regiune și în afara regiunii în anul 2017.

La momentul actual, resursele de care mai dispune Daesh pentru realizarea propagandei sunt:

  • mediul virtual (inclusiv Dark Web);
  • simpatizanții, mai ales cei neafiliați, care preiau și amplifică mesajul propagandistic;

Resursa umană este deosebit de importantă pentru organizație, nu doar pentru plantarea atacurilor teroriste, ci și pentru că simpatizanții Daesh odată radicalizați derulează la rândul lor propagandă în mediul on-line și atrag alți simpatizanți. Organizația Daesh a promovat descentralizarea propagandei, prin responsabilizarea simpatizanţilor, numiți luptători digitali, să deruleze propagandă prin intermediul rețelelor de socializare. Este vorba de cetățeni care pot fi sau nu de origine musulmană și nu au o afiliere directă față de organizație.

  • mijloace de propagandă moderne, eficiente și profesioniste – site-uri on-line, nenumărate conturi în oglindă create de susținători, platforme social media precum Twitter, JustPaste.It, Instagram, Tumblr, Facebook și YouTube, aplicații precum Kik, SureSpot, Telegram, WhatsApp;
  • Centrul Media Al-Hayat;
  • Ziarul al Naba, una din cele mai notabile publicații săptămânale a ajuns în octombrie 2017 la numărul 100 și continuă să publice, ultimul release fiind un editorial apărut în ediția din 22 februarie a.c. a ziarului al-Naba care încuraja la atacuri asupra creștinilor în zonele islamice aflate sub ocupație rusească;
  • Agenția de presă Amaq rămâne cea prin intermediul căreia publică mesajele de revendicare a atacurilor.

Așadar, deși Daesh și-a pierdut din resurse, asta nu înlătură posibilitatea organizației de a realiza în continuare propagandă și de a atrage adepți. În primul rând, în mare parte propaganda organizației este derulată de simpatizanții neafiliați, nu de membrii organizației. De asemenea, în urma destructurării Daesh din teritoriile ocupate este suficient ca organizația să își recalibreze discursul pentru a fi în continuare credibilă. Nu în ultimul rând, internetul creează oportunitatea apariției cazurilor de (auto)radicalizare. Acționând ca o cameră ecou, acesta accelerează procesul de radicalizare și facilitează (auto)radicalizarea

O scurtă analiză a punctelor de vedere exprimate pe problematica (auto)radicalizării islamice în România relevă că „radicalizarea islamică din România reprezintă în acest moment unul dintre riscurile majore; deși nu are dimensiunile unui fenomen, în ultimii ani a cunoscut o amplificare, în principal în rândul rezidenților proveniți din spații cu problematică teroristă activă, precum și al cetățenilor români convertiți la islam”. [8]

Serviciul Român de Informații constata într-un comunicat [9]un trend crescător al numărului situațiilor punctuale ale cetățenilor străini și români care necesită măsuri de monitorizare complexă. Fenomenele radicalizării și autoradicalizării încep să se manifeste și în rândul cetățenilor români convertiți la islamism. Cei mai mulți s-au convertit și radicalizat în țări vest-europene.

La nivel național, vulnerabilitățile identificate sunt lipsa de informare a cetățenilor care pot fi atrași de ideologia extremistă și o cultură de securitate scăzută la nivelul cetățenilor români care ar putea semnaliza astfel de cazuri, corelate cu absenţa unui instrument legislativ flexibil, modern şi adaptat noilor realităţi în materia prevenirii şi combaterii terorismului. De pildă, Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului nu prevede incriminarea accesării în mod repetat de materiale de propagandă teroristă ca parte a unui proces de radicalizare. Pe de altă parte, cazurile identificate până în prezent au fost contracarate cu succes de către instituțiile abilitate, ceea ce determină un nivel al vulnerabilității mediu existent în România.

Totuși, viteza de manifestare a riscului este una ridicată ca urmare a faptului că în ultimul an s-a constatat o viteza din ce în ce mai rapidă de parcurgere a etapelor radicalizarii din partea persoanelor (auto)radicalizate [10]. De asemenea, cazurile de (auto)radicalizare în mediul virtual sunt dificil de depistat iar multitudinea de materiale şi viteza cu care acestea sunt diseminate exclud abordări de tipul eliminării materialelor extremiste sau al interzicerii anumitor profile/conturi.

 

 

Fig. 1: Matrice de risc; Sursă: Donovan Kelley

 

Având un context favorabil materializării riscului corelat cu manifestarea unor intenții și cu un potențial pe care propaganda Daesh îl deține în continuare, nivelul de probabilitate al riscului de creștere a cazurilor de (auto)radicalizare la nivel național este foarte probabil (vezi, fig.1). Nivelul de impact al materializării riscului este unul mediu ridicat (afectează valoarea de apărat, consecințele nu vor persista, dar amplifică alte riscuri, prezintă o dificultate mare de a reveni la starea inițială). În concluzie, riscul de înmulțire a cazurilor de (auto)radicalizare în mediul online la nivelul României este unul ridicat.

 

Articol realizat de Ioana Matei, colaborator

Bibliografie:

[1] The International Center for the Study of Radicalisation and Political Violence – ICSR, Media Jihad:The Islamic State’s Doctrine for Information Warfare, 2017, disponibil la http://icsr.info/wp-content/uploads/2017/02/Media-jihad_web.pdf, accesat la 13.03.2018.

[2]  Lizzie Dearden, „Isis claims propaganda ′more powerful than atomic  bomb′ as group forms strategy for survival”, Independent, 14 februarie 2017, disponibil la http://www.independent.co.uk/news/world/middle-east/isis-propaganda-atomic-bomb-survival-strategy-iraq-syria-islamic-state-icsr-report-amaq-rumiyah-al-a7579511.html, accesat la 13.03.2018.

[3] Eusebi Manolache, „Tânărul din Craiova acuzat de propaganda jihadistă vrea în arest la domiciliu pentru a termina liceul”, Agerpress, 16 august 2017, disponibil la https://www.agerpres.ro/justitie/2017/08/16/tanarul-din-craiova-acuzat-de-propaganda-jihadista-vrea-in-arest-la-domiciliu-pentru-a-termina-liceul-11-28-52, accesat la 12.03.2018.

[4] ***„Percheziții DIICOT : Un bărbat din Argeș, bănuit de terorism, ar fi aderat la ISIS”, Wall Street, 29 iunie 2017, disponibil la https://www.wall-street.ro/articol/Legal-Business/211953/perchezitii-diicot-un-barbat-din-arges-banuit-de-terorism-ar-fi-aderat-la-isis.html, accesat la 12.03.2018.

[5] Ionel Stoica, „Un iordanian a fost declarat indezirabil. SRI: Făcea propagandă pentru ISIS. Jamal Shalash a fost ridicat de la locuinţa sa din Mamaia”,  Adevărul,  29 Dec 2015, disponibil la http://m.adevarul.ro/news/eveniment/procurorii-cer-extradarea-declararea-indezirabil-unui-cetatean-iordanian-1_5682598037115986c6ed3ca1/index.html, accesat la 12.03.2018.

[6] Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Raport de activitate 2017, 30. 01. 2018, București, disponibil la  https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2018/02/Raportul-de-activitate-DIICOT-2017.pdf, accesat la 11.03.2018.

[7] Corina Văduva, „Radical.ro”, Revista Intelligence, 22 decembrie 2016, disponibil la http://intelligence.sri.ro/radical-ro/, accesat la 11.03.2018.

[8] Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Raport de activitate 2017, 30. 01. 2018, București, disponibil la  https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2018/02/Raportul-de-activitate-DIICOT-2017.pdf, accesat la 11.03.2018.

[9]  Eusebi Manolache, „Marincea (SRI) despre bărbatul acuzat de terorism: Nu este un lup singuratic; legislaţia trebuie actualizată”, Agerpress, 29 iunie 2017, disponibil la https://www.agerpres.ro/justitie/2017/06/29/marincea-sri-despre-barbatul-acuzat-de-terorism-nu-este-un-lup-singuratic-legislatia-trebuie-actualizata-19-04-32,  accesat la 11.03.2018.

[10] Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Raport de activitate 2017, 30. 01. 2018, București, disponibil la  https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2018/02/Raportul-de-activitate-DIICOT-2017.pdf, accesat la 11.03.2018.

 

 

______________________________________________________________________________________________ Opiniile prezentate în articol aparțin exclusiv autorului, acesta fiind unicul responsabil de conținutul textului. Acestea nu constituie poziția oficială a GSS.

Leave a Reply